Filme româneşti din toate timpurile

1/9

2/9

3/9

4/9

5/9

6/9

7/9

8/9

9/9

Nicolae Steinhardt – Arheologia regăsirii
Un film documentar realizat de TVR Cultural despre Nicolae Steinhardt (29 iulie 1912 – 30 martie 1989), scriitor, publicist, critic literar şi jurist român, originar din Pantelimon, judeţul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la religia creştină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, îşi va lua numele de fratele Nicolae, şi se va călugări după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituţional.

Arestarea

În 1958 este arestat Constantin Noica şi grupul său de prieteni din care făceau parte şi Nicu Steinhardt, alături de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Rădulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova ş.a. La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerându-i-se să fie martor al acuzării, punându-i-se în vedere că dacă refuză să fie martor al acuzării, va fi arestat şi implicat în “lotul intelectualilor mistico-legionari”. Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în “lotul Pillat-Noica” la 13 ani de muncă silnică, sub acuzaţia de “crimă de uneltire contra ordinii sociale”.

Botezul

Acest eveniment înlătură “orice dubiu, şovăială, teamă, lene, descumpănire” (Primejdia mărturisirii, p. 178) şi grăbeşte luarea deciziei de a se boteza. La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu îl boteazã întru Iisus Hristos, naş de botez fiindu-i Emanuel Vidraşcu (coleg de lot, fost şef de cabinet al mareşalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participă Alexandru Paleologu, doi preoţi romano-catolici, unul fiind chiar Monseniorul Ghica, doi preoţi uniţi şi unul protestant, “spre a da botezului un caracter ecumenic” (cf. Jurnalul fericirii).

Jurnalul fericirii

Episodul dă naştere cărţii Jurnalul fericirii, care reprezintă, după propria-i mărturie, testamentul lui literar. Redactat la începutul anilor ‘70, această primă variantă – circa 570 de pagini dactilografiate – este confiscată de Securitate în 1972 şi îi va fi restituită în 1975, după numeroase intervenţii pe lângă Uniunea Scriitorilor. Între timp, autorul finalizează a doua variantă, mai amplă, de 760 pagini dactilografiate. “Jurnalul fericirii” este confiscat a doua oară în 1984. Redactând în tot acest timp mai multe versiuni, acestea au fost scoase pe ascuns din ţară, două dintre ele ajungând în posesia Monicăi Lovinescu şi a lui Virgil Ierunca, la Paris. Cartea circulase în samizdat printre intelectualii epocii. Monica Lovinescu o difuzează în serial la microfonul postului de radio Europa Liberă între anii 1988 şi 1989.

Temându-se de noi intervenţii din partea Securităţii, N. Steinhardt face apel la prietenul său mai tânăr Virgil Ciomoş pentru a-i salva manuscrisele. Acesta publică Jurnalul în 1991, iar în 1992 cartea primeşte premiul pentru cea mai bună carte a anului.

Moartea

În martie 1989 angina pectorală de care suferea se agravează şi N. Steinhardt se decide să plece la Bucureşti pentru a vedea un medic specialist. Face drumul spre Baia Mare împreună cu Părintele Mina Dobzeu, căruia îi mărturiseşte: “Tare mă supără nişte gânduri, că nu m-a iertat Dumnezeu de păcatele tinereţii mele”. Iar Părintele Mina îi răspunde: “Satana care vede că nu mai te poate duce la păcat, te tulbură cu trecutul. Deci, matale care ai trecut la creştinism şi te-ai botezat, ţi-a iertat păcatele personale şi păcatul originar. Te-ai spovedit, te-ai mărturisit, ai intrat în monahism, care este iarăşi un botez prin care ţi-a iertat toate păcatele. Fii liniştit că aceasta este o provocare de la cel rău, care îţi aduce tulburare ca să n-ai linişte nici acum”.

Boala se agravează şi este obligat să-şi întrerupă călătoria şi să se interneze la spitalul din Baia Mare, unde moare câteva zile mai târziu, joi, 30 martie 1989. În ajunul morţii sale, Ioan Pintea şi Virgil Ciomoş au trecut pe la mănăstire şi au recuperat din chilia călugărului-scriitor o bună parte a textelor sale. Acestea şi alte texte, recuperate de prin edituri sau de la prieteni, au fost publicate postum. La înmormântarea sa, riguros supravegheată de Securitate, s-au strâns cei mai buni prieteni, alături de care a suferit nedreptăţile regimului comunist

1/2

 

2/2

Capcana (1973)
Regia: Manole Marcus
Regizor secund: Mariana Petculescu
Scenariul: Titus Popovici
Imaginea: Nicu Stan
Muzica: George Grigoriu
Coloana sonoră: Bujor Suru
Scenografia:
Costume: Virgil Moise
Decoruri: Virgil Moise
Montaj: Lucia Anton
Machiaj: Ioana Mocanu

1948. Un sat izolat de munte. O bandă de legionari care se împotrivesc noului regim, coboară în sat pentru aprovizionare. Nimeni nu le poate sta în cale. Maiorul Roman e trimis să restabilească ordinea în zonă. Dar trebuie să se lupte şi cu mentalităţile localnicilor. Iar legionarii atacă din nou ...

 
Denumirea: Zapping
Regia: Cristian Mungiu
Cu: Hanno Höfer, Ion Fiscuteanu
Gen film: Scurt metraj

In fiecare seara, dupa ce se intoarce acasa de la servici, acest sot tipic nu face altceva decat sa se uite la televizor si sa zapeze schimband canalele. Pana intr-o zi, cand spre marea lui uimire, de dincolo de ecran, un omulet il interpeleaza dojenindu-l. Premiul de regie Dakino, 2002; Premiul UCIN 2000-2001 pentru cel mai bun scurt metraj. ...

1/4

2/4

3/4

4/4

BASARABIA - Prabusirea unei lumi

"Sub aspect teritorial, problema Basarabiei exista din 1484, devenind mai acuta in anii 1538, 1711, 1714 si 1812. In 1812 s-a schimbat doar jefuitorul, dominat de un apetit expansionist nepotolit, care, pe linga pamintul Romanesc rapit anterior de catre Turci si Tatari, a anexat si restul teritoriului dintre Prut si Nistru."
(Dinu Postarencu - Contributii la istoria moderna a Basarabiei)

"Din punct de vedere geografic, etnografic, istoric si economic, unirea Basarabiei cu Romania este pe deplin justificata."
(Tratatul de la Paris, 28 octombrie 1920)

1/2

 
2/2

Tertium non datur
Anul 2005
Regizor:
Lucian Pintilie
Scenaristi:
Lucian Pintilie
Vasile Voiculescu
Genul:
Drama / Razboi / Scurt metraj
Durata:
39 minute

Un grup de soldati romani primeste vizita aliatilor, mai inalti in grad, si se ajunge la un mic scandal dintr-un motiv mai neobisnuit: un timbru foarte rar.

1/6

2/6

3/6

4/6

5/6

6/6

Cinemaguerrilla - Un film cu si despre tinerii regizori romani

Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Nae Caranfil, Corneliu Porumboiu, Catalin Mitulescu, Radu Mihaileanu, David Robinson (critic la London Times), Ronald Bergan (critic si istoric de film, The Guardian), Scott Foundas (critic de film la L.A. Weekly), Radu Muntean, Tudor Giurgiu, Constantin Popescu Jr., Alexandru Solomon, Ada Solomon, Tudor Caranfil, Alex Leo Serban, Maria Dinulescu, Valerian Sava, Mihai Fulger, Adrian Sitaru, Gabriel Sarbu, Daniel Mitulescu, Bogdan Mustata, Ruxandra Zenide, Madalina Ghitescu, Dominique Nasta ( istoric de film, profesor de estetica film la Universite Libre de Bruxelles), Hanno Hoefer, Luca Florian, Calin Stanculescu.Muzica Ada Milea.

Scurt metrajul "Amatorul", scris de Gabriel Andronache şi regizat de Marian Crişan, a fost selecţionat la Festivalul de Film de la Dresda care a avut loc între 15 şi 20 aprilie 2008.
Scurt-metrajul "Amatorul" a mai fost selecţionat în competeţiile de marcă de la Milano, Uppsala, Varşovia şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) fiind o coproducţie a casei de filme "Rova Film" şi TVR2, bazată pe un scenariu finalist al concursului HBO din 2006.